Și-n reflux de Lună,
Ceața zarea curmă
Cu tăceri s-adună.
Fără de putere
Ceru-n paranteze...
Cine să mai spere?
Cine să viseze?
Timpuri din veliște
Presărate-n cale
Și un cârd de gâște
Care ninge jale.
Victor Bragagiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu