joi, 22 noiembrie 2018

Dalbă melodie


 
 
 
Ninge dalba melodie

Parcă-n boală, parcă-n joacă,

Sună-n toamna străvezie

Strunele de promoroacă.

 

Muzica stingheră geme

Înlemnită în inele,

Picurările de vreme

Curg pe razele de stele.

 

Duse-n noapte, peste zare

Notele înghesuite

Cu viforniți de culoare

Și cu vise împlinite.

 

Doar păreri de rău s-așează

Undeva, în colțuri triste

Ca să simtă-n plâns de rază

Timpurile ametiste.

 

Ca în muzica de noapte

Să-nțeleagă mai aproape

Și nădejdile din șoapte,

Cât și murmurul din ape.

 

Iar în argintiri de tâmple

Ce se-ngână dureroase

Melodia ca să împle

Toate clipele frumoase.

 

Să cânt sigur ca o strună

În această toamnă clară

Cu aramă de pe Lună

Și cu vremile de vară.

Victor Bragagiu

2 comentarii:

  1. ...O *ascult* de zile bune
    astă melodie ninsă
    nici nu pot nimic a spune
    nu-s tăcută, nici surprinsă...

    las pe umeri franjuri mici
    ai emoţiei să-mi curgă
    mă întorc cu drag pe-aici
    ca oiţele la strungă ...

    dau să plec, arunc privire
    peste umăr, peste vremi
    place mult, chiar peste fire
    cum brodezi, apoi aşterni...

    D-le Victor, dacă s-o-ntâmpla vreodată, să vă par nesuferită
    să-mi şoptiţi, căci în esenţă sunt curate şi simţită :))

    Vă ador scrisul, mulţumesc, Ada Nemescu

    RăspundețiȘtergere