Viața mea pierdută-n drumuri
Răstignită pe răscruce
Unde pâcle lângă fumuri
Vor o seară să apuce.
Când strângeam lărgimi de ceruri,
Când prindeam numai veninul
În mirozna de eteruri
Știam cimbrul și pelinul.
Mi-i uscat tot cerul gurii
Stelele-i nu-mi cad pe limbă
Neștiința cotiturii
Poate că ceva îmi schimbă.
Dar prin fremătări de frunze
Ce scriu plopii cu mesteceni
Pe cărările obtuze
Trec fiindcă pot a trece.
Noaptea din chindie crește
Grea și mare ca și zimbrul,
Eu îmi beau iar omenește
Tot pelinul vechi cu cimbrul.
Și m-aș plânge, dar n-am vreme
Să îmi spun cumva cuvântul
Că doar sufletul îmi geme
Când îl izvodește vântul.
Cine poate să-mi arate,
Cine poate să-mi îndemne
Visele înaripate
Ce n-au pomeniri în semne.
Plec fără vreo amintire
Căci ce pot lăsa în cale?
Fără dorul de iubire
Numai urme, urme goale.
Până când m-or duce pașii,
Până când mi-a spune gândul...
Și chiar mi-s ilari vrăjmașii
Că în laț vor să mă prindă.
Ce să prinzi când doar ecoul
Mai ascultă zbor de păsări,
Totu-i vechi ce este noul
Repetări sunt tot mai dese.
Mă pătrunde până-n oase
Neajungerea la zare
Și doar cimbrul cum miroase!
Iar pelinul ce amar e!
Victor Bragagiu
Doamne ce pătrunzător!
RăspundețiȘtergereversul aromat cuminte
cimbrul verdelui fierbinte
pelinaş stropit cu dor...
tresăriri se pier uşor
pe cărări mustind a pace
ceru-mparte-n ploi soroace
doar un nor e călător...
călători prin vieţi surori
abur transformat în ceaţă
seri uitate-n dimineaţă
prin pelin şi cimbru, zbori...
D-le Victor, mulţumesc!
am bătut cărare până aici. Sper, să mă mai primiţi! :))
Admiraţie!
Principalul să nu jeliți de cărare. Personal am fost încântat de versurile D-voastră. Multă inspirație!
RăspundețiȘtergereV-am întâlnit pe pagina d-lui Nicu Rolea, mi-a plăcut comentariul si mai ales prietenia voastră speciala, ușor de ghicit printre vorbele frumos cantarite, barbatesti dar foarte sensibile. Mai apoi, am primit confirmarea a ceea ce am intuit, chiar de la poetul inimii mele.
RăspundețiȘtergereIn scris, vă vă completati cumva, cea mai castigata sunt eu, cititorul, care va urmărește cu admirație.
Spor in toate, aDa Nemescu
Cu Nicu ne-am cunoscut pe site-ul „Poeții nostril” trei ani în urmă. Am început-o ca niște babe - cu o sfadă. Dacă ești curioasă caută pe „Poeții nostrii” la ”Desbateri” desbaterea „Despre titluri”. Iată așa s-a început prietenia noastră.(După asta nu ne-am sfădit niciodată)Știu una précis - el e om sincer cu mine. Deci, normal, și eu sunt sincer.
RăspundețiȘtergere