sâmbătă, 3 iunie 2017

Salcia pe malul serii


 
 
 
Stele scapără prin unde

Delicate de pe ape,

Înălțimea lor pătrunde

Cu tăcere să se-adape.

 

Totuși din frânturi de raze

Răsar, apei înflorire,

Pașii mlădioși de fraze

Aspirând înspre iubire.

 

Șoptesc moile cuvinte

Salciei ceva în pleată

Fără țel și fără minte

Gingășia că le-mbată.

 

Pe când ea-n oftări timide

Inima în valuri varsă

Ușa serii de-a deschide

Fremătândă ca mireasă.

 

Se aude-un vânt de vară

Din imagini petrecute,

Iară tihna împresoară

Toate basmele tăcute.

 

Care înfloresc în Lună

Înviind porniri cu stele,

Toți și toate-s împreună

Fără umbrele de rele.

 

Potolirea ninge-n noapte

Tinzând liniștea completă

Și tot cad în plete șoapte

Cerul care le repetă.

 

Iar din legănări de aștri

De pe-oglinzi catifelate

Clipele din ani albaștri

Zboară în imensitate.

Victor Bragagiu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu